Scurt istoric
Liceul reprezintă cea mai veche instituţie din Cluj şi constituie cetatea spirituală a unitarismului în decurs de mai mult de patru secole.
Întemeierea sa se leagă strâns de formarea Principatului Transilvaniei şi de reformaţie. În anul 1556, apoi în 1557 dieta a solicitat reginei Izabela ca în mănăstirile părăsite să întemeieze şcoli medii. Cu ocazia dietei de la Turda, ţinută în 1557, s-a luat hotărârea definitivă conform căreia se întemeiază şcoli în mănăstirea dominicanilor din Cluj, a franciscanilor din Târgu Mureş şi în Oradea. Şcoala din Cluj a obţinut imediat ajutor financiar din partea reginei, iar municipalitatea s-a angajat să asigure restaurarea clădirii. Clădirea mănăstirii înălţată în stil gotic (fosta clădire a Colegiului Unitarian) se află azi în Piaţa Muzeului. Parohul municipal David Ferenc a fost numit director în fruntea noii şcoli înfiinţate. David Ferenc a fost în acelaşi timp promotorul spiritual al reformaţiei în Transilvania. La acea vreme era încă de credinţa lutherană, dar nu peste mult timp trece la calvinism /1564-1567/ şi pe urmă la confesiunea proprie: ramura cea mai radicală a reformaţiei transilvănene, antitrinitarianismul - credinţa în Dumnezeul indivizibil - azi cunoscută sub numele de unitarism. Astfel şcoala - şi întreg oraşul - urmând credinţa conducătorului confesional, devine pătrunsă de spiritul unitarian, începând cu 1568.
Donaţiile domnitorilor au asigurat funcţionarea şcolii. Janos Zsigmond, în diploma de ctitorie datată din septembrie 1562, ordonă ca un sfert din dijmele clujene să fie alocate întreţinerii şcolii.
Puţine date ne-au rămas privind viaţa internă a şcolii din clădirea mănăstirii în primul ei secol de funcţionare. Întrucât marea majoritate a profesorilor au obţinut diploma la universităţile protestante din Germania şi această şcoală s-a încadrat în sistemul şcolilor protestante umaniste răspândite în toată Europa. Instituţia era condusă de un rector şi alături de acesta instruirea elevilor era asigurată de lectori şi studenţi din anul terminal. Durata studiilor era de 8 ani şi se urmărea însuşirea mai ales a culturii clasice, cunoaşterea filozofiei şi a teologiei. La sfârşitul secolului al XVI-lea şcoala constituie deja locul de întâlnire a oamenilor de ştiintă de rang european şi a reformatorilor.
Prin Diploma Leopoldină din 1690, Transilvania ajunge sub dominaţia Habsburgică şi se urmăreşte recucerirea clădirilor catolicilor. Astfel, în octombrie 1693 Colegiul Unitarian este evacuat din clădirea mănăstirii. Se retrage în Piaţa Centrală, azi Piaţa Unirii, în clărirea parohiei şi se începe transformarea în şcoală a trei clădiri învecinate. În acea perioadă, biserica din centru şi casa parohială aparţineau unitarienilor prin donaţia lui János Zsigmond. Nici nu s-au terminat bine lucrările, când la 6 mai 1697 izbucneşte un puternic incendiu care cuprinde întregul oraş distrugând şi şcoala unitariană. În vederea asigurării sumei necesare pentru reconstrucţie, a fost trimis în Olanda rectorul Kolozsvári Dimény Pal care in decurs de un an a reuşit să strângă suma de 17 mii de forinţi. Cursurile, începând din 1703 sunt din nou perturbate de luptele antihabsburgice duse de Rákoczi Ferenc. În această perioadă, seniorul şcolii este Felvinczi Gyorgy, organizatorul primei trupe de teatru din oraş, el însuşi poet şi autor de piese.
După victoria habsburgilor, catolicii reocupã biserica din centru şi în 1718 confiscă şi clãdirea şcolii. Cursurile din toamna anului 1718 se continuă pe strada Belso Magyar (azi 21 Decembrie) în cele 6 încăperi din clădirea Huszár. Aceasta este pe rând extinsă prin adăugiri până în 1801 când se începe construirea clădirii cu două etaje în stil baroc-clasicist, conform proiectului lui Josef Lederer. Clădirea a fost dată în folosință Liceului Teoretic Brassai Samuel. Deasupra porții, sculptată în 1806, se găsea inscripţia “MUSIS ET VIRTUTIBUS” (Muselor şi virtuţilor). Toate personalităţile unitariene de seamă, din secolul al XIX-lea, și-au făcut cursurile clădire/ au urmat cursurile acestei școli, începând cu polihistorul Brassai, poeţii Szentiváni Mihály şi Kriza János, istoricii Jakab Elek şi Köváry Laszló, chimistul Berde Aron, până la romancierul Gyallay Domokos. Aici s-au ținut şi cursurile de teologie. Împreună cu casa Pákei, anexată în 1887, clădirea a avut un total de 55 de încăperi.
În septembrie 1901 s-a terminat construirea actualei clădiri alături de biserica în stil ecletic, conform proiectului lui Pákei Lajos Chiar și în zilele noastre, clădirea impresionează prin arhitectura grandioasă. Începând din anul 1850 instituţia primește rang de gimnaziu superior cu 8 clase, găzduind în medie 400 de elevi şi 25 de profesori, iar internatul având o capacitate de 200 de locuri. În incinta clădirii se află atât Academia Teologică, precum şi biroul episcopal. Figurile proeminente ale consiliului profesoral sunt: istoricul şcolii, directorul Gal Kelemen; Barabás Abel; Kiss Ernö; Borbély Isván — istorici literari, Kelemen Lajos sau botanistul Nyiredi Géza etc. Prin reforma şcolară din august 1948, regimul comunist a naţionalizat şcoala, a interzis predarea religiei, a înlocuit directorul și profesorii, iar numele şcolii a fost schimbat în Şcoala Medie Maghiară de Băieţi nr. 1.
Denumiri de-a lungul timpului:
1556–1948 Colegiul Unitarian
1948–1992 Naţionalizarea şcolii de către regimul comunist
1993 Liceul Teologic Unitarian
2003 Liceul Teologic Unitarian János Zsigmond
2012 Liceul János Zsigmond
Urmându-şi destinul prin meandrele istoriei, instituţia noastră, cu denumirile succesive pe care le-a purtat, a fost oglinda fidelă a transformărilor suferite de învăţământul confesional, fiind o „şcoală reprezentativă”, în fiecare etapă a existenţei sale. De la o singură clasă cu care a reînceput să funcționeze în anul 1993, şcoala noastră numără, azi 28 de clase , și un efectiv de peste 807 de elevi.
Prestanţa profesorilor, pe care i-am putut selecta, rezultatele excepţionale ale elevilor la examene şi concursuri, spiritualitatea unitariană deschisă şi tolerantă, a făcut ca liceul să devină unul de prestigiu. Liceul Unitarian „Janos Zsigmond” din Cluj-Napoca promovează o educaţie moral-creștină, racordată nevoilor generaţiilor tinere şi ale societăţii.
Ca urmare a derulării unor proiecte europene şi parteneriate cu alte şcoli şi instituţii din străinătate, liceul a câștigat proiectul EUROSCHOLA în anul 2010, iar în anul 2011. Patrimoniul Maghiar și Asociația Europa a acordat școlii premiul „Patrimoniu Maghiar” pentru aportul acesteia la păstrarea valorilor culturale și pentru promovarea excelenței în educație atât de-a lungul secolelor, cât și în zilele noastre. Școala noastră urmăreşte formarea tinerilor ca cetăţeni europeni, educându-i în spiritul toleranţei, multiculturalismului şi al democraţiei. Prin politica educaţională pe care o promovează, Liceul Teologic Unitarian "Janos Zsigmond" favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie, indiferent de gen, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, potrivit Constituţiei României, principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.
Popa Márta
director
